Sursa infiltrației în beci trebuie identificată înainte de alegerea soluției de hidroizolație. Apa pe care o vedem pe un perete sau pe pardoseală nu apare întotdeauna exact în punctul prin care a intrat în structură. Ea poate circula printr-o fisură, un rost, un gol din beton sau pe lângă o conductă și poate deveni vizibilă la distanță.
Din acest motiv, o intervenție corectă începe cu verificarea traseului apei și a tuturor zonelor vulnerabile din apropiere. Tratarea doar a petei vizibile poate duce la reapariția infiltrației într-un alt punct.
Sursa infiltrației în beci – de unde poate veni apa?
Într-un beci sau subsol, apa poate pătrunde prin mai multe trasee:
- fisuri în pereții de beton;
- rosturi de turnare;
- segregări și goluri în beton;
- găuri de cofrare;
- treceri de țevi;
- racordul dintre perete și pardoseală;
- fisuri și rosturi în pardoseală;
- zidărie și rosturi de mortar degradate.
De ce pata umedă nu indică întotdeauna punctul de intrare?
Apa poate circula în interiorul betonului sau al zidăriei înainte să ajungă la suprafață. De exemplu, poate intra printr-o fisură aflată mai sus și să devină vizibilă la baza peretelui.
În alte situații, apa poate urma un rost de turnare și poate apărea la câțiva metri față de primul punct vulnerabil.
Ce ne spune legătura cu ploaia?
Dacă infiltrația apare sau se intensifică după ploi, aceasta este o informație importantă. Terenul din jurul construcției se poate încărca cu apă, iar presiunea asupra pereților și pardoselii crește.
Vezi pagina despre apă în beci după ploaie.
Cum verificăm fisurile?
O fisură trebuie urmărită pe întreaga lungime vizibilă. Verificăm dacă există umezeală, depuneri de săruri, picături sau urme de apă pe traseul acesteia.
Dacă fisura este activă, poate fi necesară tratarea ei în profunzime prin injectare.
Vezi pagina despre injectări cu rășină poliuretanică în beci.
Cum verificăm rosturile de turnare?
Rosturile pot conduce apa pe lungimi mari. Dacă umezeala urmează o linie relativ dreaptă, verticală sau orizontală, trebuie verificat dacă acel traseu coincide cu o îmbinare între două etape de betonare.
Vezi pagina despre rosturi de turnare în beci.
Ce indică apa la baza peretelui?
Dacă apa apare în zona unde peretele întâlnește pardoseala, trebuie verificat racordul dintre cele două elemente.
Acest punct este foarte sensibil și, în anumite situații, necesită realizarea unui canal hidroizolant continuu.
Vezi pagina despre canal hidroizolant la baza pereților.
Ce verificăm în jurul țevilor?
Conductele care traversează pereții sau pardoseala pot lăsa goluri în beton sau zidărie. Dacă apa apare exact în jurul unei țevi, etanșarea trecerii trebuie verificată în profunzime.
Vezi pagina despre infiltrații pe lângă țevi în beci.
Ce ne spune betonul segregat sau poros?
Golurile, cuiburile de pietriș și porozitatea pot crea trasee pentru apă chiar dacă nu există o fisură clară.
Zonele afectate trebuie deschise și verificate, iar betonul slab trebuie reparat înainte de hidroizolare.
Vezi pagina despre segregări în beton în beci.
Ce indică eflorescențele?
Depunerile albe indică transportul umezelii și al sărurilor prin material. Ele nu identifică singure punctul exact de intrare, dar ne ajută să înțelegem traseele pe unde apa a circulat în timp.
Vezi pagina despre eflorescențe pe pereții beciului.
Cum verificăm pardoseala?
Dacă există umezeală sau apă pe placa de beton, verificăm dacă apar fisuri, rosturi sau puncte prin care apa reapare după uscare.
Dacă apa vine de sub placă, hidroizolarea doar a pereților nu va fi suficientă.
Vezi pagina despre hidroizolație pardoseală beci.
Ce facem dacă infiltrația este activă?
Dacă apa curge în momentul verificării, punctul respectiv oferă informații importante despre traseul activ.
În funcție de situație, apa poate fi oprită cu materiale cu priză rapidă sau prin injectări.
Vezi pagina despre oprirea infiltrațiilor active în beci.
De ce verificăm întregul sector și nu doar punctul umed?
Dacă apa este sub presiune, închiderea unui singur punct poate determina infiltrația să apară în altă zonă vulnerabilă.
De aceea analizăm împreună fisurile, rosturile, betonul, trecerile de instalații și racordurile apropiate.
Ce urmează după identificarea sursei?
După stabilirea traseului, intervenția poate include:
- oprirea apei active;
- injectarea fisurilor sau rosturilor;
- repararea betonului segregat;
- etanșarea trecerilor de instalații;
- realizarea canalului hidroizolant;
- pregătirea suportului;
- aplicarea sistemului mineral de impermeabilizare.
De ce este importantă pregătirea suportului?
După tratarea sursei, suprafața trebuie curățată și reparată înainte de hidroizolația finală.
Vezi pagina despre pregătirea suportului pentru hidroizolația beciului.
Ce trebuie să reținem?
Sursa infiltrației în beci nu trebuie presupusă doar după aspectul petei umede. Apa poate circula prin structură și poate deveni vizibilă la distanță față de punctul prin care a intrat.
Identificarea corectă a traseului ne permite să alegem intervenția potrivită: injectare, reparație de beton, etanșarea unui racord sau aplicarea unui sistem complet de hidroizolație.
Dacă ai infiltrații și nu este clar de unde pătrunde apa, accesează pagina de contact.
